| LDR |
02582dx a22002530 45 |
| 001 |
208449 |
| 100 |
$a
arumy01010101ba0
|
| 101 |
$a
eng
$a
rum
|
| 102 |
$a
GB
$b
Eastwell Park, Ashford, Kent
|
| 120 |
$a
bb
|
| 152 |
$a
unimarc
|
| 200 |
0
$a
Maria
$c
Regină a României
$f
1875-1938
|
| 300 |
0
$a
numele complet: Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, prințesă a Marii Britanii și Irlandei (nepoata reginei Victoria a Regatului Unit)
|
| 300 |
0
$a
fiica lui Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha, duce de Edinburgh și a Mariei Alexandrovna Romanova, mare ducesă a Rusiei, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei
|
| 300 |
0
$a
mama Regelui Carol al II-lea al României
|
| 340 |
$a
principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a Principelui de Coroană devenit ulterior Regele Ferdinand I al României
|
| 340 |
$a
A urmărit constant întărirea legăturilor dintre România și Marea Britanie, dovedind reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României.
|
| 340 |
$a
colecționar de artă, a susținut o serie de personalități artistice și literare cu burse și sprijin financiar
|
| 340 |
$a
autoare a unor scrieri memorialistice, precum și a unor povești și versuri pentru copii
|
| 340 |
$a
În timpul Primului Război Mondial, și-a acompaniat soțul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniților”.
|
| 340 |
$a
În perioada Conferinței de Pace de la Paris (1919) și după încoronarea, alături de Regele Ferdinand, ca suverani ai României Mari (Alba Iulia, 15 octombrie 1922) a participat la o campanie diplomatică pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit, având întrevederi oficiale sau informale cu suveranul englez, cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, prim-ministrul Franței, Georges Clemenceau sau cu reprezentanții de marcă ai mass-mediei europene.
|
| 340 |
$a
După moartea Regelui Ferdinand și venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea (1930), s-a retras din viața politică, la reședințele sale de la Balcic și Bran.
|
| 340 |
$a
Regina Maria a decedat în 1938. Conform dorinței sale, trupul a fost înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, iar inima a fost păstrată într-o raclă la capela Stella Maris a reședinței din Balcic. După cedarea Cadrilaterului în 1940, inima Reginei a fost mutată la Bran.
|
| 400 |
0
$a
Regina Maria a României
|
| 801 |
0
$a
RO
|
