 |
| Nume Persoană: |
Alexandrescu, Grigore (1810-1885 ) |
| Naționalitate: |
RO |
| Limba: |
rum |
| Notă Informativă: |
al patrulea copil al vistiernicului Mihai Alexandrescu și al Mariei Fusea, și-a pierdut părinții de mic și a fost crescut de unchiul său din București, părintele Ieremia |
| Notă biografică şi de activitate: |
poet, traducător și fabulist român; a consacrat în literatura română, ca specii literare autonome, epistola, meditația și satira |
| Notă biografică şi de activitate: |
studii la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București; a locuit o vreme acasă la Ion Heliade-Rădulescu, care i-a publicat, la 6 martie 1832, în „Curierul românesc”, poezia „Miezul nopții”, apoi, în același an, a publicat și primul său volum, „Eliezer și Neftali”, poezii traduse și originale |
| Notă biografică şi de activitate: |
s-a înrolat voluntar în armată în 1834 și a demisionat în 1837; din cauza unor scrieri („Anul 1840” și „Lebăda și puii corbului”) a fost întemnițat, timp de trei luni |
| Notă biografică şi de activitate: |
a fost membru al Asociației literare a României (1846); redactor al ziarului „Poporul suveran” (1848); director al Eforiei spitalelor civile (1854); membru al Comisiei Centrale de la Focșani (1856) |
| Notă biografică şi de activitate: |
Între 1852 și 1857, a lucrat în Comisia Documentală. La invitația lui Ion Ghica, a pornit într-o călătorie prin Siria și Palestina. În 1859, domnitorul Al. I. Cuza l-a numit director și apoi ministru ad-interim la Departamentul Cultelor și Instrucțiunii Publice. |
| Notă biografică şi de activitate: |
A scris poezii lirice, meditații romantice („Umbra lui Mircea. La Cozia”, 1844 ș.a.). A tradus din operele lui Lamartine și Byron |
| Notă biografică şi de activitate: |
Este ultimul fabulist autentic din literatura română, scriind circa 40 de fabule, în care adevărul este mascat, din cauza cenzurii autorităților („Câinele și cățelul”, „Boul și vițelul”, „Dreptatea leului”, „Vulpea liberală” ș.a.) |
| Notă biografică şi de activitate: |
O parte dintre fabulele sale au fost traduse în limba maghiară, în anii 1960. |
| Țara sursă: |
RO |
|
