 |
| Nume Persoană: |
Slavici, Ioan (1848-1925) |
| Naționalitate: |
RO |
| Limba: |
rum |
| Vezi Nume Persoană: |
Slavici, Joan |
| Notă Informativă: |
fiul lui Sava Slavici (n. 1818) și al Elenei Borlea, care provenea dintr-o familie veche și numeroasă întinsă în mai multe sate din zonă; în zona Șiriei, numele Slavici apare în recensămintele din 1746 și 1747: Slavit Arzinte și Slavity Szav; bunicul poetului, pe latura paternă, a fost Ilie Slavici (1782-1829) |
| Notă Informativă: |
sora sa mai mare, Maria Slavici, avea să devină mama scriitorului Ioan Russu-Șirianu (1864-1909) |
| Notă Informativă: |
căsătorit cu Ekaterina Szoke Magyarosy în 1875, au divorțat în 1885; recăsătorit cu Eleonora Tănăsescu, au avut șase copii |
| Notă biografică şi de activitate: |
scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent al secţiei istorice a Academiei Române (din 1882) |
| Notă biografică şi de activitate: |
L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia „Fata de birău”, în anul 1871. Eminescu l-a recomandat revistei '„Convorbiri literare”, unde prozatorul a publicat scrierile sale de început, în majoritate poveşti: „Zâna Zorilor'', „Floriţa din codru'”, „Doi feţi cu stea în frunte'” etc. |
| Notă biografică şi de activitate: |
printre cele mai cunoscute scrieri ale sale se numără romanul „Mara”, nuvelele „Moara cu noroc” și „Pădureanca”; memoriile sale, publicate în volumul „Amintiri” (1924), au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române. |
| Notă biografică şi de activitate: |
În 1871, a fost ales preşedinte al societăţii „România Jună” a studenţilor români din Viena şi a luat parte, în perioada 26-29 august, la serbările prilejuite de aniversarea a 400 de ani de la întemeierea mănăstirii Putna. |
| Notă biografică şi de activitate: |
În 1872, s-a întors în ţară, unde a lucrat în biroul unui avocat din Arad, apoi ca arhivar la Oradea (1873). A trecut în România în 1874, stabilindu-se mai întâi la Iaşi, invitat de junimişti, apoi la Bucureşti, unde fusese numit secretar al Comisiei pentru publicarea documentelor Hurmuzachi. A tradus şi a îngrijit apariţia unor documente în limba germană referitoare la istoria românilor şi a publicat broşura „Răpirea Bucovinei după documente autentice”. |
| Notă biografică şi de activitate: |
A fost redactor la „Timpul” în București; fondator al „Tribunei” din Sibiu; în urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar; această experiență a fost reflectată în lucrarea memorialistică intitulată „Închisorile mele”, publicată în 1920. |
| Notă biografică şi de activitate: |
Împreună cu Ioan Russu-Șirianu (fiul surorii sale Maria) și Ioan S. Nenițescu, a înființat Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor (București, 1890); fondator al revistei „Vatra”, împreună cu Caragiale și Coșbuc (1894) |
| Notă biografică şi de activitate: |
Personalitate complexă, scriitor și luptător politic, istoric și învățător, gazetar și memorialist, narator și dramaturg, opera sa adunată în volume este vastă și diversă. |
| Notă biografică şi de activitate: |
„Lumea prin care am trecut”, volum scris în 1924 și publicat în 1930, reprezintă un ciclu de scrieri cu caracter memorialistic. În volumul „Amintiri” a evocat figurile lui Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, George Coşbuc. |
| Notă biografică şi de activitate: |
A tradus în lima română povestiri de Theodor Storm, Jokai Mor, Bret Harte, N. V. Gogol, Bozena Nemcova ş. a. |
| Notă biografică şi de activitate: |
Nuvela sa, „Moara cu noroc”, a fost transpusă pe peliculă în filmul „La moara cu noroc”, în anul 1955, în regia lui Victor Iliu; filmul ”Dincolo de pod”, în regia lui Mircea Veroiu, din anul 1976, este o adaptare după romanul „Mara”; nuvela „Pădureanca” a fost ecranizată în anul 1986, în regia lui Nicolae Mărgineanu. |
| Notă biografică şi de activitate: |
medalia „Bene merenti” (septembrie 1881); Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române pentru romanul „Din bătrâni” (1903) |
| Notă biografică şi de activitate: |
În prezent, la Timișoara există Fundaţia pentru Cultură şi Învătământ „Ioan Slavici”, condusă de Titus Slavici, nepot al marelui scriitor. În cadrul Fundaţiei, funcționează din anul 2000, Universitatea „Ioan Slavici”, particulară, unde activează Adriana Slavici, nepoată în linie directă a scriitorului. |
| Țara sursă: |
RO |
|
