Eliade, Mircea (1907-1986)
|
LDR | 05377dx a22003370 45 | |
---|---|---|
001 | 223235 | |
100 | $a arumy01010101ba0 | |
101 | $a rum | |
102 | $a RO $b București | |
120 | $a bb | |
152 | $a unimarc | |
200 | 0 $a Eliade $b Mircea $f 1907-1986 | |
300 | 0 $a al doilea fiu al căpitanului Gheorghe Ieremia, (care din admiraţie pentru Heliade Rădulescu îşi va schimba numele în Eliade) și al Jeanei; familia provine dintr-un neam de răzeși moldoveni din Ținutul Covurlui | |
300 | 0 $a fratele Corinei, mama semioticianului Sorin Alexandrescu (1937-), critic, istoric și teoretician literar român, membru de onoare al Academiei Române(din 2022) | |
330 | 0 $a Prof. univ. dr. în filosofie | |
340 | $a istoric al religiilor, doctor în filosofie; scriitor de ficțiune, filozof și profesor de origine română la Universitatea din Chicago, din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962; naturalizat cetățean american în 1966; membru post-mortem al Academiei Române (din 1990) | |
340 | $a autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice, traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică variată | |
340 | $a În afară de jurnalele sale intime și manuscrisele inedite, opera completă a lui Mircea Eliade cuprinde peste 80 de volume și nu a fost niciodată unificată. | |
340 | $a limbi vorbite: franceză, engleză, română, germană, italiană, ebraică și persană | |
340 | $a de la vârsta de 14 ani, a început să scrie articole de entomologie; prima sa operă a fost publicată în 1921 „Dușmanul viermelui de mătase”, urmată de „Cum am găsit piatra filosofală”; patru ani mai târziu, a publicat volumul său autobiografic de debut, „Romanul adolescentului miop” (continuat de „Gaudeamus”, în 1928 și „Maitrey”, 1933) | |
340 | $a licențiat în 1929, cu o teză despre filozofia italiană în timpul Renașterii; doctor în filosofie, (cu o dizertația „Istoria comparată a tehnicilor Yoga”, 1933, pe care o va publica în anul 1936) ; după cultura italiană, filosofia indiană a devenit a doua pasiune a lui Mircea Eliade; cu o bursă particulară, a studiat limba sanscrită și Yoga cu Surendranath Dasgupta, în Calcutta. | |
340 | $a a fost arestat pentru scurt timp, în 1938 în timpul unei campanii împotriva Gărzii de Fier, acuzat de a fi autor de propagandă legionară și articole antisemite; în același timp, a luat poziție față de politica de expatriere și și-a menținut relațiile de prietenie cu mari intelectuali evrei | |
340 | $a A publicat proză semifantastică, în care acceptă existența unei realități extrasenzoriale, („Întoarcerea din rai”, 1934; „Huliganii”, 1935); filozofia sa personală este exprimată în nuvele memorabile, (cum ar fi „La țigănci”, 1959) și în roman, („Noaptea de Sânziene”, 1971). A scris în limba română, franceză și portugheză („Os Romenos, latinos do Oriente”, „Despre Români, latinii orientului”, 1943). | |
340 | $a În 1941, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti a avut loc premiera „Iphigeniei” de Mircea Eliade, sub direcţia de scenă a lui Ion Şahighian. | |
340 | $a ataşat cultural al Ambasadei României la Londra (1940–1941) şi al legaţiei române de la Lisabona (1941–1945), perioadă în care a învăţat limba portugheză şi a lucrat la „Tratul de istoria religiilor” şi la „Mitul veşnicei reîntoarceri” | |
340 | $a Din 1945 s-a stabilit la Paris, unde a predat istoria religiilor, întâi la École Pratique des Hautes Études (până în 1948), apoi la Sorbona. Invitat în SUA, după un an de cursuri ţinute ca Visiting Professor pentru „Haskell Lectures" (1956-1957), a acceptat postul de profesor titular şi de coordonator al Catedrei de istoria religiilor (din 1985 Catedra „Mircea Eliade") a Universităţii din Chicago. | |
340 | $a stabilit la Chicago (din 1956); profesor de istorie comparată a religiilor la Universitatea „Loyola”; conducătorul publicaţiei „History of religions”, alături de J. M. Kitagawa şi Charles Long (din 1960). A colaborat la Enciclopedia britanică, la Encyclopedia of World Art din New York și a publicat la Londra, New York, Chicago, Paris. | |
340 | $a În România de după 1990 s-a început publicarea doar a unei părți din cele patruzeci de volume de operă științifică și literară. Multe dintre lucrările sale au continuat să fie traduse postmortem în spaniolă, italiană, portugheză. | |
340 | $a O parte dintre scrierile sale au fost ecranizate: „The Bengali Night” (1988) „Domnișoara Christina” (1992 și 2013) „Șarpele” („The Snake”, 1996); „Eu sunt Adam!” (1996); „Tinerețe fără tinerețe” („Youth Without Youth”, 2007). | |
340 | $a Universitatea din Chicago îi conferă titlul de „Sewele L. Avery Distinguished Service Professor”; membru al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe (din 1966); membru corespondent al Academiei Britanice (din 1970) | |
340 | $a Doctor Honoris Causa al Universității Yale; Doctor Honoris Causa” al Universităţii Sorbona (1976); Doctor Honoris Causa al Universității Washington (1985); Universitatea din Chicago atribuie numele lui Mircea Eliade catedrei de istoria religiilor (1985) | |
801 | 0 $a RO |
Lucrări:
0 lucrari in 242 publicatii in 3 limbi
Romanul adolescentului miop : [roman]
de:
Eliade, Mircea (1907-1986)
(Text tipărit)
În curte la Dionis : nuvele
de:
Eliade, Mircea (1907-1986)
(Text tipărit)
Salazar şi Revoluţia în Portugalia
de:
Eliade, Mircea (1907-1986)
(Text tipărit)
Naşteri mistice
de:
Eliade, Mircea (1907-1986)
(Text tipărit)
Domnişoara Christina ; Şarpele
de:
Eliade, Mircea (1907-1986)
(Text tipărit)
Arta de a muri : antologie
de:
Eliade, Mircea (1907-1986)
(Text tipărit)
Șantier
de:
Eliade, Mircea (1907-1986)
(Text tipărit)
Mitul eternei reîntoarceri : Arhetipuri şi repetare
de:
Eliade, Mircea (1907-1986)
(Text tipărit)
Alchimia asiatică
de:
Eliade, Mircea (1907-1986)
(Text tipărit)
Subiecte
romanul românesc
critică şi istorie literară
memorii
Literatură română. Proză. Sec. 20/21
Biografii
presă românească
Filosofie
eseuri
religie
articole politice
scriitori români
Literatură engleză. Proză
Critică literară. Literatura română
Roman
cultură românească
Literatură română. Proză. Sec. 20
tratamente alternative
Literatură română. Proză. Sec. 19/20
sculptori români
Religii necreştine
literatură română. proză
articole din periodice
mitologie
moarte
corespondenţă
credinţe şi obiceiuri populare
Ocultism
jurnal
Educare spirituală (ocultism)
ştiinţa şi istoria comparată a religiilor
jurnal de călătorie
Filosofia culturii
Literatură română. Critică literară
legionari
critică literară. literatură universală
etnologie
Renaştere
Istorie
Simbolism religios
Critică literară. Literatură română
Literatură americană. Proză
Hinduism
doctrine, ideologii politice
şamanism
magie
yoga
jurnale
religie şi filosofie
X
Renaștere
istoria credințelor
Scrisori
literatură română
romane
romane autobiografice
romane biografice
Buddhism
istoria religiilor
Critică și istorie literară
Sacru și profan