| Nume Persoană: |
Eliade, Mircea (1907-1986 ) |
| Naționalitate: |
RO |
| Limba: |
rum |
| Notă Informativă: |
al doilea fiu al căpitanului Gheorghe Ieremia, (care din admiraţie pentru Heliade Rădulescu îşi va schimba numele în Eliade) și al Jeanei; familia provine dintr-un neam de răzeși moldoveni din Ținutul Covurlui |
| Notă Informativă: |
fratele Corinei, mama semioticianului Sorin Alexandrescu (1937-), critic, istoric și teoretician literar român, membru de onoare al Academiei Române(din 2022) |
| Note Generale: |
Prof. univ. dr. în filosofie |
| Notă biografică şi de activitate: |
istoric al religiilor, doctor în filosofie; scriitor de ficțiune, filozof și profesor de origine română la Universitatea din Chicago, din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962; naturalizat cetățean american în 1966; membru post-mortem al Academiei Române (din 1990) |
| Notă biografică şi de activitate: |
autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice, traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică variată |
| Notă biografică şi de activitate: |
În afară de jurnalele sale intime și manuscrisele inedite, opera completă a lui Mircea Eliade cuprinde peste 80 de volume și nu a fost niciodată unificată. |
| Notă biografică şi de activitate: |
limbi vorbite: franceză, engleză, română, germană, italiană, ebraică și persană |
| Notă biografică şi de activitate: |
de la vârsta de 14 ani, a început să scrie articole de entomologie; prima sa operă a fost publicată în 1921 „Dușmanul viermelui de mătase”, urmată de „Cum am găsit piatra filosofală”; patru ani mai târziu, a publicat volumul său autobiografic de debut, „Romanul adolescentului miop” (continuat de „Gaudeamus”, în 1928 și „Maitrey”, 1933) |
| Notă biografică şi de activitate: |
licențiat în 1929, cu o teză despre filozofia italiană în timpul Renașterii; doctor în filosofie, (cu o dizertația „Istoria comparată a tehnicilor Yoga”, 1933, pe care o va publica în anul 1936) ; după cultura italiană, filosofia indiană a devenit a doua pasiune a lui Mircea Eliade; cu o bursă particulară, a studiat limba sanscrită și Yoga cu Surendranath Dasgupta, în Calcutta. |
| Notă biografică şi de activitate: |
a fost arestat pentru scurt timp, în 1938 în timpul unei campanii împotriva Gărzii de Fier, acuzat de a fi autor de propagandă legionară și articole antisemite; în același timp, a luat poziție față de politica de expatriere și și-a menținut relațiile de prietenie cu mari intelectuali evrei |
| Notă biografică şi de activitate: |
A publicat proză semifantastică, în care acceptă existența unei realități extrasenzoriale, („Întoarcerea din rai”, 1934; „Huliganii”, 1935); filozofia sa personală este exprimată în nuvele memorabile, (cum ar fi „La țigănci”, 1959) și în roman, („Noaptea de Sânziene”, 1971). A scris în limba română, franceză și portugheză („Os Romenos, latinos do Oriente”, „Despre Români, latinii orientului”, 1943). |
| Notă biografică şi de activitate: |
În 1941, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti a avut loc premiera „Iphigeniei” de Mircea Eliade, sub direcţia de scenă a lui Ion Şahighian. |
| Notă biografică şi de activitate: |
ataşat cultural al Ambasadei României la Londra (1940–1941) şi al legaţiei române de la Lisabona (1941–1945), perioadă în care a învăţat limba portugheză şi a lucrat la „Tratul de istoria religiilor” şi la „Mitul veşnicei reîntoarceri” |
| Notă biografică şi de activitate: |
Din 1945 s-a stabilit la Paris, unde a predat istoria religiilor, întâi la École Pratique des Hautes Études (până în 1948), apoi la Sorbona. Invitat în SUA, după un an de cursuri ţinute ca Visiting Professor pentru „Haskell Lectures" (1956-1957), a acceptat postul de profesor titular şi de coordonator al Catedrei de istoria religiilor (din 1985 Catedra „Mircea Eliade") a Universităţii din Chicago. |
| Notă biografică şi de activitate: |
stabilit la Chicago (din 1956); profesor de istorie comparată a religiilor la Universitatea „Loyola”; conducătorul publicaţiei „History of religions”, alături de J. M. Kitagawa şi Charles Long (din 1960). A colaborat la Enciclopedia britanică, la Encyclopedia of World Art din New York și a publicat la Londra, New York, Chicago, Paris. |
| Notă biografică şi de activitate: |
În România de după 1990 s-a început publicarea doar a unei părți din cele patruzeci de volume de operă științifică și literară. Multe dintre lucrările sale au continuat să fie traduse postmortem în spaniolă, italiană, portugheză. |
| Notă biografică şi de activitate: |
O parte dintre scrierile sale au fost ecranizate: „The Bengali Night” (1988) „Domnișoara Christina” (1992 și 2013) „Șarpele” („The Snake”, 1996); „Eu sunt Adam!” (1996); „Tinerețe fără tinerețe” („Youth Without Youth”, 2007). |
| Notă biografică şi de activitate: |
Universitatea din Chicago îi conferă titlul de „Sewele L. Avery Distinguished Service Professor”; membru al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe (din 1966); membru corespondent al Academiei Britanice (din 1970) |
| Notă biografică şi de activitate: |
Doctor Honoris Causa al Universității Yale; Doctor Honoris Causa” al Universităţii Sorbona (1976); Doctor Honoris Causa al Universității Washington (1985); Universitatea din Chicago atribuie numele lui Mircea Eliade catedrei de istoria religiilor (1985) |
| Țara sursă: |
RO |
