Ceaușescu, Nicolae, președinte (1918-1989)
|
LDR | 12140nx a2200469 | |
---|---|---|
001 | 223439 | |
100 | $a arumy01010101ba0 | |
101 | $a rum | |
102 | $a RO $b Scornicești, Olt | |
120 | $a bb | |
152 | $a unimarc | |
200 | 1 $a Ceaușescu $b Nicolae $f 1918-1989 $c președinte | |
300 | 0 $a provine dintr-o o familie de țărani români, cu 10 copii, fiul lui Andruță, mic proprietar a cca 3 ha, agricultor și croitor, de orientare liberală și al Alexandrinei, născută Lixandra Militaru, care provenea din familia unui ofițer din oastea lui Tudor Vladimirescu | |
340 | $a politician român, secretar general al Partidului Comunist Român (1964-1989), șef de stat al Republicii Socialiste România din 1967 până la căderea regimului comunist | |
340 | $a La vârsta de 11 ani, după absolvirea școlii primare, a plecat la București, unde s-a angajat ca ucenic de cizmar; a intrat în rezistența comunistă, sub mentoratul lui Alexandru Săndulescu, membru activ al PCR; a devenit membru al Uniunii Tineretului Comunist din România în 1933. | |
340 | $a A făcut parte din Comitetul Național antifascist și în Comitetul Central al tineretului antifascist, fiind arestat în repetate rânduri pentru colectare de semnături și „distribuitor activ de material de propagandă comunistă și antifascistă”. A activat în rețelele comuniste din Oltenița și „regionala Prahova”. | |
340 | $a Secretar regional al UTC; a fost judecat la Brașov și închis la Doftana, până în 1938; în 1939 a fost condamnat în lipsă la 3 ani de închisoare pentru continuarea propagandei comuniste, fiind din nou arestat în 1940 și încarcerat la Jilava, Caransebeș și Văcărești. la terminarea detenției în 1943 nu a fost eliberat, în condițiile în care generalul Antonescu se ferea să elibereze activiști comuniști ce i-ar fi subminat regimul, ci a fost transferat în lagărul de la Târgu Jiu, unde erau aduși comuniștii. A fost eliberat la 4 august 1944. | |
340 | $a După cel de-al doilea război mondial, în timp ce controlul sovietic asupra României devenea tot mai pronunțat, a fost numit secretar al Uniunii Tineretului Comunist (UTC, 1944-1945). | |
340 | $a După preluarea puterii de către Partidul Comunist Român, în urma abdicării regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947 a fost proclamată Republica Populară Română și în februarie 1948 a avut loc primul congres al PMR. În 1948, Nicolae Ceaușescu a fost numit subsecretar de stat în ministerul Agriculturii, în Guvernul Petru Groza, iar la 18 martie 1950, general-maior ministru adjunct la Ministerul Apărării Naționale și Șef al Direcției Superioare Politice a Armatei. | |
340 | $a membru al Comitetului Central (CC) al Partidului Muncitoresc Român (PMR), după eliminarea „facțiunii moscovite” (condusă de Ana Pauker), în 1952; membru deplin al Biroului Politic al PMR din 1954 | |
340 | $a A devenit președinte în 1965, când numele țării a fost schimbat în Republica Socialistă România, iar cel al partidului în Partidul Comunist Român. Dacă politica lui Gheorghiu-Dej era considerată conservator-stalinistă prin comparație cu noua linie politică hrușciovistă, politica lui Ceaușescu a părut inițial reformistă. | |
340 | $a În primii săi ani petrecuți în fruntea partidului, Ceaușescu era popular atât în țară cât și în străinătate. Aprovizionarea cu alimente era bună, bunurile de larg consum au reînceput să apară, cenzura a fost slăbită și s-a înregistrat o deschidere culturală spre occident. Momentul de maximă popularitate a fost cel al discursului de condamnare a invaziei sovietice din Cehoslovacia din 1968. | |
340 | $a România a continuat să aibă relații bune cu guvernele occidentale și cu instituțiile internaționale precum Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. În timpul lui Ceaușescu, România a stabilit sau a păstrat relațiile diplomatice cu țări precum Germania de Vest, Israelul, China sau Albania, care din diferite motive aveau relații tensionate cu Moscova. | |
340 | $a Perioada de libertate și prosperitate a fost însă relativă. Chiar de la începutul perioadei în care s-a aflat la putere, în 1966, a hotărât introducerea unei noi politici demografice, luându-se măsura interzicerii avorturilor și contracepției și sprijinirea creșterii natalității. Au existat numeroase încălcări ale drepturilor omului, abuzuri tipice statelor autoritare: o poliție secretă supradimensionată, cenzură excesivă, stabilirea de domicilii forțate pentru oponenții regimului, dar nu la aceeași scară ca în deceniul anterior. | |
340 | $a După o vizită în Coreea de Nord (1971), Ceaușescu a inițiat o politică de schimbare a țării (1974), prin așa-numita „sistematizare a teritoriului”. O mare parte a Bucureștiului a fost demolată pentru a face loc unor proiecte colosale, precum Casa Poporului, Centrul Civic, Bulevardul Victoria Socialismului etc.Căderea regimului ceaușist după revoluția din 1989 a stopat procesul de sistematizare, lăsând neterminate numeroase construcții, precum Biblioteca Națională, Centrul Cultural Român (noua clădire a Operei) și Casa Radio. | |
340 | $a România socialistă a avut sisteme sanitare și de învățământ relativ bune, la nivelul celor din alte țări ale lumii în curs de dezvoltare; nivelul lor a căzut însă spre sfârșitul anilor 1980. | |
340 | $a Nu toate proiectele industriale ale acestei epocii s-au dovedit a fi eșecuri: de exemplu, România și-a construit un sistem energetic eficient și o rețea de distribuție a energiei dezvoltată. În anii lui Ceaușescu s-a construit Metroul din București și un mare număr de locuințe în diferite orașe ale țării. | |
340 | $a În anii 1980, prioritatea revenea lichidării datoriei externe contractate în Occident și construirii Case Poporului, alături de un cartier monumental la fel de grandios. S-a impus un plan de dezvoltare economică în care, mai ales industriei i se imprima un ritm absurd. Costurile și o politică economică inadecvată, au dus la crize de aprovizionare cu alimente și bunuri de larg consum. După 1984, în ciuda unor ani buni din punct de vedere agricol și a unei producții mari de alimente, a fost introdusă raționalizarea alimentelor de bază. | |
340 | $a În vreme ce cea mai mare parte a mărfurilor de calitate erau exportate, pe piața internă ajungeau de cele mai multe ori mărfurile refuzate la export. Banii obținuți din exporturi erau folosiți la plata datoriei externe și, după achitarea ultimei rate, la continuarea industrializării forțate. | |
340 | $a Prin 1985, în ciuda marii capacități de rafinare și a producției importante de țiței, benzina a fost strict raționalizată, circulația în zilele de duminică a fost limitată iar cea din timpul iernii a fost „suspendată temporar” pentru autoturismele proprietate particulară. | |
340 | $a Distribuirea agentului termic în timpul iernii și a apei calde menajere a fost redusă, populația fiind obligată să apeleze la improvizații diferite sau, după cum s-a exprimat într-un discurs Ceaușescu, românii au îmbrăcat „o haină în plus”. Un decret din 1988 prevedea, că în toate spațiile publice trebuie menținută o temperatură sub 16 grade C pe timpul iernii, singurele instituții exceptate fiind școlile și grădinițele. | |
340 | $a Deținerea de valută străină era interzisă, puținii români care intraseră legal în posesia acesteia puteau să o folosească exclusiv pentru cumpărarea de bunuri din rețeaua magazinelor de stat specializate (shopuri „Comturist”). | |
340 | $a Starea de sănătate a populației s-a înrăutățit odată cu scăderea semnificativă a importurilor de medicamente. | |
340 | $a Controlul asupra societății ca întreg a devenit mult mai strict, cenzura a fost extinsă iar Securitatea a recrutat noi agenți-informatori și a mărit numărul de posturi telefonice puse sub observație. Numărul românilor care aveau dosare de urmărire a crescut. În conformitate cu dezvăluirile CSAS, în 1989 unul din trei români era informator al Securității. În aceste condiții, veniturile din turism au scăzut substanțial, numărul de turiști străini a scăzut cu 75%, cele mai importante agenții de turism străine care organizau vacanțe în România, au renunțat la afacerile din țară în 1987. | |
340 | $a Au fost date în funcțiune mai multe canale de irigații; s-au electrificat mai multe linii de calke ferată; a crescut numărul de hidrocentrale, (cea mai importantă fiind cea de la Porțile de Fier de pe Dunăre) și a fost începută construirea centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă; flota maritimă a devenit una dintre cele mai mari din lume, dotată cu nave construite în mai multe șantiere navale, cel mai important fiind cel de la Constanța; a fost construit un nou port maritim, Portul Constanța Sud-Agigea; la noi în țară au fost construite mai multe uzine ale industriei constructoare de mașini, chimice și de prelucrare a petrolului. | |
340 | $a Moștenirea negativă a acestei perioade a fost o industrie grea supradimensionată, folosind metode de producție învechite, mare consumatoare de resurse, producătoare de mărfuri cu valoare mică sau de complexitate scăzută. Rețeaua națională de drumuri era într-o stare foarte proastă, aflându-se la nivelul anilor 1950, singura autostradă, București-Pitești, având o lungime de aproximativ 100 km. | |
340 | $a Rețeaua telefonică era una dintre cele mai proaste din Europa, cu tehnologii din anii 1930-1960. Postul național de televiziune emitea în timpul săptămânii numai 2 ore pe zi, în special materiale de propagandă, cei mai mulți români alegând să urmărească emisiunile televiziunilor din statele vecine (Bulgaria, Serbia, Ungaria sau Uniunea Sovietică), în zonele în care semnalul acestora era suficient de puternic, folosind antene artizanale sau mici antene parabolice. | |
340 | $a În primăvara anului 1989, președintele Nicolae Ceaușescu a anunțat că România și-a plătit datoriile externe; mai mult, România avea de recuperat datorii și avea în conturi peste două miliarde de dolari. | |
340 | $a Cu toate realizările, președintele dictator părea să ignore total situația dezastruoasă în care se afla țara, făcând referință în cuvântările sale la „înaltul nivel de trai” atins sub conducerea sa, fără precedent în istoria României, iar televiziunea națională arată imagini ale conducătorului vizitând magazine special aprovizionate pentru camera de luat vederi, cu rafturile pline de bunuri alimentare. | |
340 | $a Pe 17 decembrie 1989 au izbucnit în Timișoara revolte și proteste de stradă, iar soldații au deschis focul ucigând cam 100 de oameni. După ce și-a scurtat vizita în Iran, Ceaușescu a ținut un discurs televizat pe 20 decembrie, prin care condamna evenimentele din Timișoara, pe care le considera un rezultat ale intervenției unor agenții străine. După ce a proclamat starea de asediu, a convocat pentru a doua zi un mare miting popular în București. | |
340 | $a În dimineața zilei de 21 decembrie, mitingul din fața clădirii Comitetului Central al PCR s-a transformat într-o revoltă anticomunistă, Ceaușescu însuși fiind nevoit să fugă cu elicopterul, după ce pierduse controlul asupra mulțimii. După ce echipajul elicopterului prezidențial i-a abandonat pe soții Ceaușescu în apropierea orașului Târgoviște, unde au și fost arestați, au fost reținuți într-o unitate militară din oraș. | |
340 | $a În 22 decembrie, s-a constituit un Tribunal Militar Excepțional. La 25 decembrie 1989, soții Nicolae și Elena Ceaușescu au fost judecați de acest tribunal în cadrul unui proces sumar, condamnați la moarte și executați la câteva minute după pronunțarea sentinței. În iulie 2015, România a interzis prin lege „cultul lui Ceaușescu”. | |
801 | 0 $a RO |
Lucrări:
0 lucrari in 65 publicatii in 5 limbi
La Roumanie sur la voie de l'édification de la société socialiste multilatéralement développée : vol. 25
de:
Ceaușescu, Nicolae, președinte (1918-1989)
(Text tipărit)
România pe drumul desăvîrșirii construcției socialiste vol.
de:
Ceaușescu, Nicolae, președinte (1918-1989)
(Text tipărit)
Nicolae Ceaușescu, ctitor al economiei socialiste românești
de:
Ceaușescu, Nicolae, președinte (1918-1989)
(Text tipărit)
Un deceniu zbuciumat : România și criza regimului comunist din Polonia în anii '80
de:
Filip-Afloarei, Daniel
(Text tipărit)
Nicolae Ceauşescu a fost unchiul meu
de:
Bărbulescu, Emil (1958-2016)
(Text tipărit)
Fondatorul doctrinei...
de:
Ceaușescu, Nicolae, președinte (1918-1989)
(Text tipărit)
România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. vol.19
de:
Ceaușescu, Nicolae, președinte (1918-1989)
(Text tipărit)
Opere alese. Vol.1. (1965-1970)
de:
Ceaușescu, Nicolae, președinte (1918-1989)
(Text tipărit)
Beszéd a magyar és.........
de:
Ceaușescu, Nicolae, președinte (1918-1989)
(Text tipărit)
Cuvîntare la întîlnirea cu activul de partid al armatei : 30 mai 1973
de:
Ceaușescu, Nicolae, președinte (1918-1989)
(Text tipărit)
Subiecte
Istoria României
comunism
Biografii
Revoluția 1989 - România - 1989
personalităţi istorice
istorie medievală
istoria contemporană a României
Istoria Franţei
România sub comunism
documentare
Istorie
socialism
politică internă
dictaturi
politică externă
mineriade
Partide comuniste
scrieri politice
Filme documentare
istorie politică - forme de guvernare
literatură română
History
sec. 20
Revoluția 1989
dictatură. dictatori
Description and travel
Travel
propagandă comunistă
România (istorie)
1965-1989
Revoluţia Română din 1989
studii istorice
relații internaționale
Intelligence officers
propagandă politică
Partidul Comunist Român
personalități istorice
Politică națională
România-Polonia
1981-1989
Partidul Muncitoresc Unit Polonez
Solidaritatea (sindicat)