 |
| Nume Persoană: |
Ureche, Grigore (1590-1647 ) |
| Naționalitate: |
RO |
| Limba: |
rum |
| Notă Informativă: |
provine dintr-o familie atestată încă din vremea lui Ștefan cel Mare; fiul lui Nestor Ureche, boier cărturar deținând funcții politice importante la sfârșitul veacului al XVI-lea; în repetate rânduri purtător de solii la Poarta Otomană, mare vornic al Țării de Jos pe vremea domniei lui Eremia Movilă; fratele lui Nicolae Ureche spătarul |
| Notă biografică şi de activitate: |
cronicar moldovean |
| Notă biografică şi de activitate: |
a învățat carte la Lwów, Uniunea statală polono-lituaniană, la Școala Frăției Ortodoxe, unde a studiat istoria, geografia, limbile clasice latina și greaca, retorica și poetica; întors în țară, a participat la viața politică mai întâi ca logofăt, apoi spătar |
| Notă biografică şi de activitate: |
mare spătar, sfetnic al domnitorului Vasile Lupu (1595-1661); mare vornic al Țării de Jos (din 1642) |
| Notă biografică şi de activitate: |
Spre sfârșitul vieții, a scris „Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă” (între anii 1642-1647). Baza informativă a cronicii au constituit-o scrierile slavone de curte, cronica Poloniei a lui Joachim Bielski și o cosmografie latină. Valoarea ei constă în integrarea faptelor istorice într-un sistem de gândire politică. |
| Notă biografică şi de activitate: |
Versiunea originală a circulat într-un mediu foarte restrâns și s-a pierdut foarte de timpuriu, la baza tuturor copiilor ulterioare din a doua jumătate a sec. al XVII-lea și până astăzi stând versiunile interpolate ale lui Simion Dascălul. Alți copiști, ca Misail Călugărul și Axinte Uricariul au adăugat la rîndul lor unele pasaje. Majoritatea interpolărilor au fost identificate, unele chiar de Miron Costin. Astăzi se păstrează 22 de copii manuscrise, conținînd integral sau parțial cronica lui Ureche. |
| Notă biografică şi de activitate: |
Cronica lui Ureche este prima scriere păstrată din literatura română care se depărtează de stilul bisericesc. Prima publicare a textului s-a făcut în 1852, de către Mihail Kogălniceanu. |
| Țara sursă: |
RO |
|
